Monografia comunei

Relieful judeţului este compus de două trepte principale, câmpie şi luncă. Câmpia Munteniei de Vest, Lunca Dunării, şi Lunca Oltului formează întregul teritoriu prezentând o uşoară înclinare către sud-est. În ceea ce privește altitudinea cea mai mare este de 170 m, prezente în partea de Nord. Lunca Dunării este treapta cea mai joasă din relieful teritoriului, altitudinea acesteia fiind de 24 m la Turnu Măgurele şi 20 m la confluenţa cu Vedea.

În acesta zona  de câmpie, precipitaţiile medii anuale au valori relativ scăzute, de cca. 550 mm. Evapotranspiraţia medie fiind de cca. 500 mm, rezultă că valorile medii ale scurgerii de suprafaţă şi ale infiltraţiei eficace în subteran însumează cca. 50 mm (termenul corespunzător scurgerii medii subterane fiind de cca. 10 mm, conf. I Ujvari). Temperatura medie anuală variază între + 10^o C şi + 11^o C, iar numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ, de cca. 150 de zile.
Adâncimea de îngheţ – conform STAS 6054/85 – “Teren de fundare.
Adâncimi maxime de îngheţ”, adâncimea maxima de îngheţ în zona CIOLANESTI este de 0,80-0,90 m.  
Sarcini climatice: CR 1-1-4-2012, pentru presiunea de referinţă a vântului, pentru un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani, dă valoarea de:  qb=0,7 KPa.
Evaluarea zăpezii asupra construcţiilor”, încărcarea de zăpadă pe sol: Sk=2,5 kN/m2.

Reţeaua hidrografică este bogată la nivelul județului Teleorman. Este formată din fluviul Dunărea  şi  afluenţii principali din acest sector: Oltul, Călmăţuiul şi  Vedea. Vecinătatea fluviului Dunărea reprezintă unul dintre atuurile judeţului, constituind un potenţial vector de dezvoltare, prin oportunităţile de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria. Judeţul este traversat de asemenea  de  râul  Teleorman  şi  de  pârâurile  Burdea, Câinelui, Tinoasa, Nanov şi Târnava. Resursele de apă (exceptând Dunărea şi Oltul) sunt moderate sub aspect cantitativ. Cu excepţia râului Teleorman, toate râurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate în salbe de iazuri, în scopul reţinerii  pentru  perioada  de  vară  a unor rezerve  necesare  irigaţiilor  şi  unităţilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se găsesc şi pe celelalte râuri (Călmăţui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judeţului existând circa 170 iazuri, peste 50% din acestea fiind folosite pentru piscicultură şi irigaţii, altele având rol de prevenire a inundaţiilor. Cu toate acestea, judeţul Teleorman este deficitar la capitolul sistem de irigaţii reabilitat, fiind un punct slab în  dezvoltarea agriculturii la un nivel avansat.

Păsările sunt specifice zonei de stepă și silvostepă, reprezentate prin: mierlă, pupază, ciocănitoarea, pițigoiul, privighetoarea, cioara, stancuța, prepelița, rața sălbatică, gâsca sălbatică, starci, fluierari, corcodei, nagati, potarnichi. De remarcat este prezența fazanilor, specie originară din Caucaz și colonizată la noi. Dintre reptile sunt prezente: șopârle, gușteri, șerpi, iar ca batracieni: broasca de pădure și broasca râioasă. În fauna piscicolă, singura specie de pești care populează sporadic apele pârâului Sai este carasul. Condițiile naturale de sol și climatice favorabile, fac să se dezvolte foarte bine vegetația cultivată (grau, porumb, floarea soarelui).

Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ  al comunei Ciolănești apartine limitei sudice a avanfosei carpatice ce se sprijina pe platforma Moesica. Depozitele se alcatuiesc pe structura geologica a tritriului apartinand neogenului superior si cuaternarului. Neogenul superior nu apare la suprafata si este reprezentat de argile , nisipuri si pietrisuri levantine , peste care se dispun formatiuni pleistocen inferior si mediu reprezentate prin pietrisuri , nisipuri si argie iar la suprafata depozite loessoide.

Vegetatia din zona comunei Ciolanesti apartine zonei de silvostepa si stepa , la care se adauga vegetatia de lunca , fiind alcatuita din pajisti stepizate si culturi agricole. Vegetatia de stepa cuprinde ierburi ca : spinul vantului , colilia , rogozul , stanjenelul de balta , limbarita . Intalnim aici si diferiti arbusti : macesul si porumbarul. Fauna cuprinde animale adaptate la conditii de seceta precum  animalele  rozatoare : soarecele , sobolanul si iepurele de camp , harciogul , popandaul , etc. Fauna locala cuprinde pasari precum : prepelita , vulturul plesuv  de stepa , potarnichea , fazanul , ciocarlia de camp , barza , heretele alb , cotofana , graurele , , botgrosul , privighetoarea  mare , pupaza , sitarul si animale carnivore : vulpea , sacalul , lupul , dihorul si nevastuica. Fauna ihitiologica a apelor de pe teritoriul comunei Ciolanesti cuprinde speciile de crap , novac , fitofag , caras si platica.

Comuna Ciolănești dispune de o populație de 2345 locuitori cu o distribuiție echilibrată din punct de vedere al vârstei biologice. Populația ce deține gospodării în comuna Ciolănești și au domiciului în alte localități este în nr de 425 persoane. Populația activă lucrează atât în comuna Ciolănești cât și în orașul Roșiori de Vede sau municipiul București  care este un centru urban industrializat. În ultimul deceniu a fost evidenţiată o scădere a duratei medii de viaţă a populaţiei, fiind estimată la 68 ani. În comuna Ciolanesti , etnia majoritară este reprezentată de cea română. Comuna înregistrează o rată a ocupării de 79% şi o rată a şomajului de 21% din populaţia în vârtsă activă. De asemenea, s-a înregistrat o creştere a populaţiei ocupate de 10% faţă de populaţia totală activă. Ocuparea feminină de 38% este mai ridicată decât cea masculină, care este de 32 %. Populatia activa lucreaza in cadrul activitatilor industriale , culturale ,sociale , sanitare si comerciale din  centrele de dezvoltare urbana municipiul  Alexandria si orasul zimnicea. În cursul ultimului deceniu, în industrie s-a înregistrat o reducere globală a ratei ocupării de 15% care a fost echilibrată de o mărire în următoarele sectoare: comerţ, administratie publica , educatie ,  construcţii. În acelaşi deceniu, rata ocupării feminine a scăzut în ansamblu de 15%, scăderea fiind constantă şi difuză în toate sectoarele de activitate, cu excepţia sectorului agricultură.

Mediul economic specific comunei Ciolanesti este preponderent agricol caracterizat prin productia agricola vegetala si productia animaliera, in conditiile unei dezvoltari reduse a prelucrarii primare a acestor produse, acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale, si mai putin pentru valorificari pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile taranesti, practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea productiei agricole si animaliere din cadrul comunei. De asemenea, vor trebui solutionate greutatile pe care le intampina populatia in valorificarea pe piata libera a produselor agricole in principalele centre de desfacere din zona, situate la distante apreciabile de comuna Ciolanesti. Mica industrie este reprezentata in comuna de catre societati comerciale care desfasoara activitati cu ar fi zootehnie, agricultura, confectii, comercializarea si exploatarea lemnului, materiale de constructii, asistenta medicala, panificatie, comercianti precum si asociatii agricole.
Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani respectiv  relansarea cresterii economice a devenit o prioritate nationala avind ca punct de pornire importanta sa atat in asigurarea conditiilor impuse de Uniunea Europeana, astfel incat sa se realizeze cerintele standardelor post aderare cat si cresterea nivelului de trai al populatiei . Cu atat implementarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali si a reprezentantilor societatii au devenit din ce in ce mai stringente in procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico-sociala, indiferent daca resursele financiare sunt asigurate din fonduri guvernamentale,  private , europene de post aderare , de  parteneriat  si imprumuturi externe. Profilul economic al comunei Ciolanesti  este agricol ,  comercial si de prestare a serviciilor , fapt ilustrat de carateristicile climaterice , structura fondului funciar si potentialul economic . Profilul dominant al comunei Ciolanesti este axat pe activitati agricole, apartinând sectoarelor economice primare si secundare. Serviciile comerciale aferente sectorului tertiar fiind prezente strict sub forma unor activitati comerciale de importanta locala concentrate în zona centrala a localitatii.

Agentii economici cu sediul social sau punct de lucru pe teritoriul comunei Ciolanesti sunt urmatorii :

1. SC GRUP AGRI SRL
2. SC TRANSURBANA SRL
3. SC LIL TRANS SRL
4. ASOCIATIA TINERILOR CRESCATRI DE ANIMALE CIOLANESTI I
5. SC HORST AGRO SRL
6. SC HORST NFARMING SRL
7. SC SIL GUM SRL
8. SC DAVID SRL
9. SC OLIAND SRL
10. SC LACRAMIOARA SRL
11. SC GET VAS SRL
12. SC FRANTU SRL
13. SC VLAICU MES SRL
14. SC PROFESIONAL SRL
15. SC BAR MULTICOM SRL
16. SC PUDICOM SRL
17. SC GEPA CRIS SRL

Activitatatile  comerciale si respectiv a prestarilor de servicii sunt  prezente prin activitatile economice derulate de cei 17  agenti economici din care:

• Societati cu profil comercial -10 ,
• agenti cu profil agricol - 7 ,
• Resursa naturală de bază, care reprezintă suportul economic al comunei, o constituie fondul funciar agricol. Acesta ocupă o suprafaţă totala  de 7749 ha. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 7749 ha, din care suprafata agricola  este de 6168 ha.

La nivelul județului, resursele naturale sunt la un nivel limitat, din cauze diverse precum influența reliefului şi gradul scăzut de diversitate. Resursele subsolului sunt constituite în principal din zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în zona nord-estică, în perimetrul Videle – Olteni – Poieni - Siliştea Nouă. Structurile de zăcăminte cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localităţilor Videle, Blăjeşti, Siliştea, Moşteni, Baciu, Prejba, Sericu, Purani.

Comuna Ciolanesti, localitate de rangul IV,  este situata în zona nord a judetului Teleorman si este divizata in trei componente teritorial administrative satele  Ciolanestii din Deal si Ciolanestii din Vale și Baldovinești. Din punct de vedere economic, cultural, social si urbanistic, evolutia comunei a fost influentata direct de configuratia sistemului de localitati rurale si urbane, în special prin proximitatea fata de municipiul . Rosiorii de Vede. Primele izvoare istorice care permit identificarea firului evolutiei istorice a comunei sunt datate la sfârsitul secolului XV. Acestea descriu evolutia componentelor specifice ale comunei si o serie de evenimente importante ce au determinat configuratia actuala a sistemului rural. Analizând configuratia morfologica a comunei, putem sa identificam modelul de dezvoltare spatiala.